Unicul site românesc dedicat Premiilor Nobel, ce dispune de o foarte bogat� arhiv� de documente audio: interviuri realizate în exclusivitate cu laurea�ii �i cu organizatorii evenimentului în chiar zilele decern�rii premiilor, impresii din S�pt�mâna Nobel, jurnale de c�l�torie ale realizatoarei Corina Negrea – �i multe altele.
Compus mai ales din editoriale si cronici, blogul emisiunii Noua revista vorbita incearca, la fel ca emisiunea, sa trateze literatura din perspectiva zilelor noastre, relaxat, privind cartile si autorii in ochi si tinind seama de industria care functioneaza astazi in jurul cartilor.
...traversez strada. Pe lâng� mine trec oameni �i lucruri..... m� surprind înclinând respectuos capul când c�tre Beatles, când c�tre Abba, imediat Tricky �i, culmea?!?! James Brown.... Batman.... bun� diminea�a, Bonobo. Ce mai face�i doamn� Tori Amos? V� mai întâlni�i cu doamna Sarah Vaughan? Numai când ascult�m împreun� Taraful haiducilor..... nu �tiam c� v� place.... Dintr-o linie de zebr� îmi zâmbe�te o oglind�. M� uit mai atent, era o pist� de skateri. Ducea c�tre rafturi pline cu discuri. Celebre sau nu.... interesante!?! Discurile stau cumin�i pe rafturile celor „patru z�ri”: unele vin din Londra, altele din Amsterdam, cele mai �ic din Paris �i cele mai punk din Berlin. Se mut� dintr-un loc într-altul, se mixeaz� între ele, traverseaz� str�zi culturale �i para-culturale, post-culturale �i urban-culturale... pe strad�.
... mi se p�rea atunci c� �i ele ca �i mine (ca �i voi?!?!!!!) tr�iesc o stare continu� de diminea��. Crossover.
Cultura.net este prima emisiune despre cultura internetului de la Radio România Cultural. Este realizat� de C�t�lin Sturza �i e difuzat� în fiecare vineri, de la 11.30 la 12.00. Pe blogul Cultura.net ve�i afla care sunt invita�ii emisiunilor urm�toare, ve�i descoperi �tiri, podcast-uri �i comentarii.
De discutat, se discuta la Timpul prezent, zilnic, intre 11.30 si 12.00. Aici se comenteaza, se dezbat, se analizeaza subiectele din emisiune, se fac propuneri si recomandari, se critica.
Ce-ar fi devenit to�i cei care n-au în comun decât momentul 1989 dac� n-ar fi existat 1989?... nu vom �ti niciodat� – dar �tim ce-au devenit.
De ce StoryMania? Pentru c� ne place s� spunem pove�ti. Pentru c� exist� suficien�i oameni care oricum nareaz�, radiogenic �i colorat, f�r� preten�ii de omniscien�� sau de exhaustivitate, pove�ti c�rora m-am gândit c� le-ar sta bine într-un volum virtual, cu semn�turi multiple, publicat în eter...
La Radio Romania Cultural, de luni pana vineri, la ora 15, se citesc "Cartile Seherezadei". Emisiunea, realizata de actrita Adriana Mocca, s-a nascut din placerea de a impartasi cu cei carora nu le mai citeste nimeni un fragment dintr-un text important, proza, filozofie, teatru, eseu, psihologie, poezie, proaspat tradus sau citit demult si uitat.
Nu au carte de muncă, nici salariu fix. Uneori nu câştigă nimic de pe urma muncii lor. Sunt ocoliţi de premii şi nu apar la televizor. Li se spune artişti independenţi. Sunt încadraţi la categoria underground sau indie sau off. Cu ei vă dăm întâlnire în Zona independentă, în fiecare duminică, de la ora 20.30, la Radio Romania Cultural. O emisiune de Robert Bălan.
Pianist� de talie internaţional�, Mihaela Ursuleasa s-a stins din viaţ�
Vestea c� pianista Mihaela Ursuleasa a murit a f�cut zilele acestea �nconjurul lumii. De la rudele şi prietenii din Rom�nia, trec�nd pe la colegii din lumea-ntreag�, p�n� la oamenii simpli de pe site-urile de socializare, cu toţii se g�ndesc cum e posibil ca o t�n�r� de 33 de ani s� dispar� at�t de subit. Cauzele şi �mprejurarile decesului nu au fost, deocamdat�, f�cute publice.
Moment de reculegere la Konzerthaus din Berlin, �n memoria pianistei Mihaela Ursuleasa
S�mb�t�, pe 4 iulie 2012, ar fi trebuit s� c�nte la Berlin al�turi de Orchestra Rom�n� de Tineret, �ntr-un concert, la Festivalul Internaţional pentru Orchestre de Tineret. Dirijorul Cristian Mandeal şi membrii ORT au ţinut un moment de reculegere �n memoria Mihaelei Ursuleasa, vineri dimineaţ� (3 august 2012), la debutul repetiţiei generale dinaintea concertului de s�mb�t�, de la Konzerthaus Berlin.
Aflat� la Berlin, muzicologul Oltea Şerban P�r�u spune c� dispariţia Mihaelei Ursuleasa este pentru viaţa muzical� rom�neasc� o mare pierdere: "Mihaela Ursuleasa era un nume de anvergur� şi o personalitate cu o real� notorietate internaţional�. Speram s� o pot reasculta la Berlin acum, pe 4 august, cu Orchestra Naţional� de Tineret, �n concertul de la Young Euro Classics, dar acest lucru nu se va mai �nt�mpla, aşa c� voi r�m�ne �n memorie cu Concertele nr. 2 de Şostakovici şi nr. 3 de Beethoven cu care am ascultat-o la Sala Radio �n ultimii ani, dou� experienţe muzicale pe care le voi p�stra �n memorie prin personalitatea cu totul ieşit� din comun a abord�rii", a declarat Oltea Şerban-P�r�u, redactor-şef la Radio Rom�nia Cultural şi director artistic la Orchestrele şi Corurile Radio.
Dirijorul Cristian Mandeal nu poate g�si alt cuv�nt despre Mihaela Ursuleasa ca pianist� dec�t "genialoid�". "F�cuse deja o carier� singur�-singuric� - o rom�ncuţ� de la Braşov care a ajuns la Viena. Toat� lumea pianistic� ştia de ea şi a ajuns aici prin forţele proprii. Era o mare pianist�", a subliniat Mandeal.
Colegii din Rom�nia şi din str�in�tate sunt uluiţi de vestea morţii pianistei
Pianistul Horia Mihail �şi aminteşte de momentele c�nd erau colegi: "Vestea dispariţiei premature a Mihaelei Ursuleasa m� �ntristeaz� profund. Am cunoscut �ndeaproape primii ei ani de formare ca muzician şi ca om, fiind colegi ai aceleiaşi profesoare de pian din Braşov, doamna Stela Dragulin, cea care ne-a c�l�zuit primii paşi at�t �n tainele pianului c�t şi �n ceea ce �nseamn� viaţa unui solist concertist. �n primii ani de şcoal�, Mihaela p�rea o fetiţ� ca oricare alta at�ta vreme c�t nu se afla la pian. C�nd �ncepea �ns� s� c�nte se transforma subit: devenea un mic artist, exuberanţa, sensibilitatea şi uşurinţa tehnic� cu care m�nuia instrumentul �nm�rmurindu-i pe profesori şi provoc�nd deseori invidia unora dintre colegi. �mi amintesc de primele ei concerte la Braşov, apoi de debutul la Bucureşti cu Orchestra Naţional� Radio, succese ce au propulsat-o imediat �n r�ndul soliştilor de renume din Rom�nia.
Sunt m�hnit de faptul c� a pierdut at�t de devreme lupta cu problemele ivite din cauza presiunii create de o carier� internaţional� str�lucit�. M� m�hneşte şi mai mult faptul c� abia acum, dup� ce nu mai este printre noi, devine cap de afiş al ştirilor din media rom�neasc�, marile ei succese internaţionale trec�nd de cele mai multe ori neobservate. Oare c�ţi artişti, oameni de cultur�, oameni de ştiinţ�, mari personalit�ţi cu cariere internaţionale impresionante, toţi originari din Rom�nia, r�m�n necunoscuţi la ei acas�? P�cat.", a spus pianistul Horia Mihail pentru www.radiocultura.ro.
Violonistul Alexandru Tomescu a scris pe pagina sa de facebook: "Socant, incredibil, am crezut iniţal c� nu putea fi dec�t o glum� proast�, dar m� tem c� e adev�rat: Mihaela Ursuleasa nu mai e printre noi... Dumnezeu s-o odihneasc�".
Colegii ei de la European Artistic Services - EAS Musikmanagement GmbH din Berlin �şi exprim� "tristeţea profund�" faţ� de "moartea subit�" a pianistei, preciz�nd c� g�ndurile lor sunt al�turi de fiica şi mama artistei rom�ne, potrivit unui anunţ postat pe site-ul ursuleasa.com. "Ne exprim�m tristeţea profund� faţ� de moartea ei subit�. G�ndurile noastre sunt al�turi de fiica ei şi de mama ei", posteaza pe site-ul ursuleasa.com echipa EAS Musikmanagement, din care pianista Mihaela Ursuleasa f�cea parte. "Am pierdut nu numai o persoan� minunat�, ci şi pe unul dintre cei mai mari artişti pe care lumea noastr� muzical� internaţional� i-a cunoscut", mai afirm� colegii pianistei rom�ne.
N�scut� pe 27 septembrie 1978, Mihaela Ursuleasa a avut şansa, la v�rsta de 13 ani, s� fie ascultat� de celebrul dirijor Claudio Abbado, care i-a oferit posibilitatea de a-şi construi �ntreaga preg�tire muzical� printr-o burs� de studii la Viena, la clasa profesorului Heinz Medjimorec. Momentul decisiv al carierei sale a fost c�ştigarea marelui premiu la una dintre cele mai importante competiţii internaţionale, Clara Haskil, din Elveţia - �n 1999. Au urmat apariţii sub bagheta lui Claudio Abbado la Viena, la Festivalul de la Sankt Petersburg şi M�nchen, recitaluri la Roma, Frankfurt, Davos, Festivalul Schleswig-Holstein.
Mihaela Ursuleasa a concertat regulat al�turi de Filarmonicile din Hamburg, K�ln, Bamberg, Rotterdam, Dresda şi orchestrele Wiener Symphoniker, Concertgebouw din Amsterdam, Tonhalle din Z�rich, Cincinatti Symphony Orchestra, de orchestrele radio din Viena, Varşovia, Berlin. A avut apariţii �ncununate de succes la Carnegie Hall, Royal Symphony Hall.
Printre dirijorii cu care a colaborat se num�r� maeştri de seam� ai baghetei, ca Wolfgang Sawallisch, Paavo J�rvi, Gerd Albrecht, Kurt Sanderling, Sir Neville Marriner şi Dennis Russel Davies.
De un real succes s-au bucurat recitalurile ei din China, Japonia (cel de la Tokyo fiind inclus �n ciclul Pianişti ai anului 2001) sau debutul londonez, �n martie 2002, �n Seria Internaţional� de Recitaluri Harrods, la complexul South Bank. Ecourile excelente ale recitalului de debut �n Canada (august 2005) i-au adus artistei noi invitaţii pentru anul 2006 - recitaluri şi concert cu Orchestra Simfonic� din Montreal.
Partener� rafinat� �n muzica de camer�, Mihaela Ursuleasa a ap�rut adesea la cele mai prestigioase festivaluri europene, �ndeosebi al�turi de violonista Patricia Kopacinskaia.
�n anul 2006, San Francisco Chronicle spunea despre Mihaela Ursuleasa c� este "un fel de Beethoven".
Pe parcursul carierei sale, Mihaela Ursuleasa a lansat dou� albume, �n 2010, Piano & Forte (Beethoven, Brahms, Ravel, Ginastera, Constantinescu; Berlin Classics), şi �n 2011, Romanian Rhapsody (Rapsodia Rom�n� nr. 1 a lui George Enescu, Suita pentru pian a lui Paul Constantinescu, dou� dansuri populare rom�neşti de B�la Bart�k şi trei piese de Franz Schubert).
Cautare
Newsletter
Romania Underground, calatorie spre centrul pam�ntului
ICon Arts Trio si-a �nceput calatoriile spre centrul pam�ntului. Au avut loc primele doua concerte ale Turnelui National Romania Underground.
ICR Londra a sarbatorit alaturi de oficialitati din cartierele olimpice amplasarea mai multor lucrari de arta rom�nesti �n estul Londrei, pe durata Jocurilor Olimpice.
Teatrul National din Sibiu participa la Olimpiada Culturala de la Londra
Dupa triumful din 2009 cu mega - productia Faust �n regia lui Silviu Purcarete, Teatrul National �Radu Stanca� Sibiu revine �n selectia oficiala a Festivalului International de la Edinburgh cu spectacolul Calatoriile lui Gulliver.
Teatrul National "Radu Stanca" Sibiu prezinta joi, 9 august 2012 si vineri, 10 august 2012, spectacolul Gegen die Demokratie / �mpotriva democratiei �n regim de repetitie cu public.
Triumf al Orchestrei Rom�ne de Tineret la Berlin
Ambasadorii artistici ai Romaniei au cucerit publicul berlinez. Orchestra Rom�na de Tineret, dirijata de Cristian Mandeal, a triumfat �n fata publicului din arhiplina Sala Mare de la Konzerthaus.
Festivalul vienez de scurtmetraje espressofilm dedica, �n parteneriat cu ICR Viena, pentru a doua oara �n tot at�tea ediţii consecutive o seara speciala scurtmetrajelor UNATC.
�n perioada 3-5 august 2012, Centrul de Cultura Arcus, �n parteneriat cu Uniunea Muzicienilor Interpreti din Rom�nia si Fundatia Diakonia, organizeaza turneul 3 x Mozart.
Raluca Ghideanu isi prezinta lucrarile adunate pana in acest moment in expozitia de sculptura Sale for the rest of me. Ea scoate la vanzare ce a ramas din perioada de creatie care s-a incheiat.
�n perioada 2-5 august 2012, Orchestra Rom�na de Tineret se va afla la Berlin pentru a participa la cel mai important festival international pentru orchestre de tineret - Young Euro Classic - aflat la a 12-a editie.
Vara Culturala Rom�neasca �n Portugalia s-a �ncheiat cu brio
Vara Culturala Rom�neasca �n Portugalia, proiect iniţiat de Institutul Cultural Rom�n din Lisabona, a prezentat cu succes, pe parcursul lunii iulie a acestui an, un evantai de evenimente din diverse domenii: literatura, teatru, muzica clasica, c�ntece şi dansuri populare.
A aparut editia de vara a revistei Lettre Internationale
Criza economica si raporturile ei cu sfera culturala, cenzura comunista, procesul de decolonizare, �economia politica� a lecturii, arta contemporana ca business sunt c�teva dintre temele noului numar al revistei Lettre Internationale, editata sub auspiciile Institutului Cultural Rom�n.
ICR Londra celebreaza deschiderea Jocurilor Olimpice printr-o premiera absoluta
Pentru prima data, sediul unui institut cultural dintr-o mare capitala a lumii va avea afisate pe cladire �nsemnele Rom�niei, sub forma unor stegulete festive, pentru a celebra at�t �nceputul Jocurilor Olimpice, c�t si prezenta valorilor culturale si sportive rom�nesti la Londra.
I.L. Caragiale interpretat multinational la Brasov
Participantii la cursurile de vara de limba, cultura si civilizatie rom�neasca organizate de Institutul Cultural Rom�n vor prezenta joi, 26 iulie 2012, pe scena Scolii Populare de Arta din Brasov, montajul teatral D`ale amorului dupa I.L. Caragiale.
Pistoalele lui Bonnie şi Clyde, scoase la licitaţie
Armele legendarilor amanţi jefuitori ai Americii, Bonnie Parker şi Clyde Barrow, vor fi scoase spre v�nzare de o casa de licitaţii din New Hampshire, SUA.
Gustav Klimt si Kunstlerkompanie la Castelul Peles
�n perioada 15 septembrie � 15 decembrie 2012, Muzeul National Peles pregateste unul dintre cele mai atragatoare proiecte curatoriale de anul acesta: expozitia Gustav Klimt si Kunstlerkompanie.
PlayPoint Puzzle de Miruna Amza si Liviu Zagan, o instalatie interactiva, invita londonezii si turistii sa descopere imagini cu marii sportivi ai lumii �n Victoria Park si London Pleasure Gardens.
ARTmania Festival Sibiu 2012 prezinta Harley-Davidson® Stage �n Piata Mica
Cea de-a saptea editie a Festivalului ARTmania (6-12 august 2012), culmineaza �n weekendul 10-12 august cu o serie de concerte organizate �n centrul orasului Sibiu.
S-a incheiat o etapa importanta a proiectului studiOpera
Dupa zeci de ore de specializare organizate in cadrul studiOpera, proiectul a fost prezentat la conferinta nationala Romania acceseaza fonduri europene, iar toamna va aduce trei evenimente de neratat pentru specialisti si publicul larg.
Centrul de Cercetare si Consultanta �n Domeniul Culturii lanseaza proiectul PRO.urban
Centrul de Cercetare si Consultanta �n Domeniul Culturii anunta lansarea proiectului PRO.urban - Vitalitatea culturala a orasului Bucuresti. Promovarea vizuala a potentialului spatiilor publice.
Artistul Ern� Bartha participa la Jocurile Olimpice din Londra cu trei sculpturi impresionante din f�n organic
Trei sculpturi ale artistului clujean Ern� Bartha vor fi expuse �n Victoria Park si London Pleasure Gardens de pe 27 iulie p�na pe 12 august, �n cadrul programului rom�nesc pentru Olimpiada Culturala.
Editura Humanitas lanseaza miniseria Carti bune pentru parinti buni
Humanitas a tradus de-a lungul timpului sapte carti practice adresate parintilor (si bunicilor!). Carti alese cu atentie, pe care cititorii le-au apreciat, de vreme ce au trebuit republicate, unele de mai multe ori. Carti perene. Carti bune. Carti utile parintilor buni.
PRISPA este proiectul de casa independenta energetic, realizat de prima echipa de studenti romani calificata la concursul Solar Decathlon Europe 2012, cea mai cunoscuta competitie care promoveaza cercetarea in domeniul arhitecturii sustenabile.
O instalatie inedita conceputa de doi rom�ni va fi amplasata �n Trinity Square Gardens, chiar l�nga Turnul Londrei
Instalatia Statii culturale/Cultural Stations, conceputa de Minodora Cerin si arhitectul Mircea Margarit, va fi amplasata �n Trinity Square Gardens, l�nga Turnul Londrei si va putea fi vizitata de pe 19 iulie, p�na pe 13 august 2012.
Radio Romania Cultural
